DISTRIBUIE , DONEAZĂ ȘI AJUTĂ – NE SĂ AJUNGEM LA CEI CE VOR SĂ AJUTE!
𝐇𝐀𝐈 𝐋𝐀 𝐈𝐍𝐈𝐌𝐎, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 ș𝐢 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐚, 𝐝𝐢𝐦𝐩𝐫𝐞𝐮𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐟𝐫ăț𝐢𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐥𝐨𝐫
Una din distracțiile favorite ale prichindeilor aduși la malul mării este bălăceala. Protejați vulturește de flăcăii noștri aflați ca un zid viu la doar doi-trei metri de nisipul fierbinte, câteva ceasuri pe zi se luptă să care marea în tranșeele săpate cu trudă, după care începe o încleștare armată pe viață și pe scoici, cu pistoale de apă, cu găletuși drept artilerie, iar când se rămâne fără muniție, cu palmele drept căuș. Sub stropii calzi care-i inundă peste energia colosală și râsetele fenomenale, se trăiește, fără exagerare,
Raiul și minunea copilăriei pe pământ. Este testat și demonstrat de mine că oricât de trist ori depresiv ar fi copilul, prin bălăceala asta, devine plin de viață și de dorința de a se alătura celorlați micuți la joacă.Ieri după-amiază m-am gândit să – i vindec de teama de rechini, după tam-tamul cu atacurile din Egipt. I-am provocat la o confruntare cu un rechin bărbos și bătrân, care atat de mult iubește copiii că i-ar manca pe toți, chiar dacă – s ocnă de sărați.Cât ai zice „pește” lupii de mare m-au înconjurat și m-au atacat în haită, de m-am trezit linșat cu tot cu pofta mea de copii frumoși.
Salvarea mea a venit în mod cu totul și cu totul neașteptat de la… Maria și Gabriela.Sunt două puștoaice de vreo 8-9 anișori, tunse băiețește, mezinele Soniei cu încă 6 frați si surori mai mari. Sonia, la rândul ei, este o mamă eroină, rămasă văduvă, acum câțiva ani, după ce tatăl copiilor, violent și alcoolic, i-a lasat fără nici o sursă de venit, într-un bordei gol – goluț, cu datorii mai mari decât bordeiul și cam atât.
Pentru că am făcut câteva sute de drumuri pe la ei, am tot incercat să le fiu aproape, dar frumoasele cu ochișorii verzi, sătule de violență și de dormitul prin șanțuri, păreau ca vor respinge pe vecie orice comunicare cu vreun chip bărbătesc și nu numai. Sonia, angajată acun în echipa de la Glasul Vieții, s-a tot plâns că nu prea vor să vorbească și că nici nu doreau să audă de vreo mutare în alt loc, mai ales ca le pregătim acum o locuință superbă în Cartierul Vieții.Ieri, însă, mi-au demonstrat că dragostea sparge orice temniță întunecoasă, în care pot fi închiși, din păcate, mult prea mulți copii.
Darurile și grija permanentă revarsate peste suflețelele zdrobite de violență si vicii sunt asemeni stropilor calzi din apa mării care ne unesc și ne umplu de fericire, iar Maria, Gabriela si frățiorii lor, aflați cu noi la Marea Vieții sunt dovada clară că dragostea invinge.
HAI LA INIMO PENTRU MARIA ȘI GABRIELA!
HAI LA FESTIVALUL VIEȚII!
HAI LA FESIVALUL FAMILIEI!
HAI LA INIMO!
