Ramona este o mamă încă tânără. A adus pe lume doi copii și, deși are doar 32 de ani, ne mărturisește că a ajuns la capătul puterilor.
Acum un an de zile, într-o singură zi, i s-au năruit toate visele și a început să piardă orice urmă de speranță.
Ca și cum nu ar fi fost suficiente încercările cu băiatul cel mare, Petru, care de 11 ani duce cu mare greutate povara unei grave boli congenitale, spina bifida, pentru care nu se poate face mai nimic, cu o mulțime de complicații – hidrocefalie, tulburări de mers și de echilibru, tulburări de memorie și incontinența urinară, cu cheltuieli uriașe pentru îngrijire și medicație, fără a putea merge la grădiniță sau la școală, Andrei, mezinul, pe atunci de doar 4 anișori, începuse să slăbească și să se simtă teribil de rău.
Rezultatul analizelor a căzut ca un trăsnet peste inima Ramonei: Andrei suferea de cea mai înfricoșătoare boală de care poate suferi vreun copil – LEUCEMIA.
Din acel moment lupta grea pentru salvarea vieții lui Andrei și pentru păstrarea celei a lui Petru a secătuit nu doar de lacrimi ochii Ramonei, dar și de orice sursă de venit indispensabilă supraviețuirii.
Mai mult decât atât, spitalizările interminabile, ședințele de chimioterapie atât de greu de tolerat, drumurile pe la medici ori prin farmacii pentru a găsi medicamentele din ce în ce mai rare și mai scumpe, l-au adus pe soț în situația de a nu putea lucra și aduce un bănuț acasă. De fapt, nici ,,acasă” nu prea există, în clipa de față, împărțind cu toții o cămăruță închiriată într-un apartament în care se îngrămădesc mult prea multe persoane.
Cât de dificil trebuie să-i fie Ramonei, care trebuie să-și privească neputincioasă ambii copii, mereu sub tratament, zi de zi coplesiți de durere…
Câtă durere poate îndura o inimă de mamă, care a ales să nu doarmă, să nu mănânce ori să nu se plângă de oboseala brațelor în care își cară copiii bolnavi, numai pentru a le fi lor bine…
Desigur, compasiunea noastră exprimată prin acoperirea nevoilor urgente, prin consiliere și ajutor sufletesc, nu s-a lăsat așteptată.
Pentru a merge mai departe, însă, avem nevoie de mult sprijin și de multă rugăciune.
Iar dumneavoastră, oamenii buni de pretutindeni, puteți dărui Ramonei și copiilor ei o nouă șansă la viață, puterea de a-și recâștiga speranța.
Mulțumim pe această cale celor care împrăștie iubirea de aproapele de la BZI Iași .
HAIDEȚI SĂ DĂRUIM IUBIRE ȘI SPERANȚĂ!
