În fața focului nu poți face nimic. Privești neputincios cum în câteva clipe îți transformă toate lucrurile adunate în timp, greu, într-o cenușă pe care o scurmă găinile. Te uiți cum pompierii îți smulg acoperișul, căutând cele mai ascunse locuri în care s-ar putea cuibări cărbuni încinși, unde răul mocnește și riscă să izbucnească iar cu forță.
Asta au simțit joia trecută și membrii unei familii din județul Iași. Un scurt-circuit a provocat o scânteie, iar de la acea scânteie până la dezastru a fost doar un pas. Din căsuța în care se adăposteau zece suflete au rămas doar zidurile.
Familia nu era una înstărită, dar cei doi părinți, Costel și Claudia, și cei opt copii, toți minori, aveau un acoperiș deasupra capului, un loc bun pe care îl numeau „acasă”. Acolo își duceau traiul destul de greu, mezinul, care are abia un an de viață, fiind născut cu handicap grav.
Erau în grija Asociației „Glasul Vieții” de mai mult timp. Primeau periodic alimente, lapte praf, scutece, haine. Copiii, Nicolas (1 an), Maria (2 ani), Mario (4 ani), Ianis (6 ani), David (9 ani), Alexandru (13 ani), Ștefan (15 ani) și Cătălin (17 ani), sunt incluși și în proiectul nostru de suflet, „Grăuntele de muștar”. Adică vor fi ajutați să meargă la școală. Dar acum au nevoie de mult mai mult. Au nevoie de o casă.
Când ești pe cont propriu, mai găsești soluții de compromis. Dar unde pleci și ce faci cu un bebeluș bolnav în brațe și cu alți șapte prunci care privesc la tine ca la icoană, sperând că ceea ce văd înaintea lor e doar o scenă dintr-un film, doar un vis urât? Lacrimile de pe obrajii lor nu au putut stinge vâlvătaia, nu au putut da timpul înapoi, nu au putut schimba situația.
Printr-o răsucire bruscă a sorții toți cei zece au rămas fără acte, fără haine, fără hrană și fără adăpost. Au nevoie de sprijin! Au nevoie de o casă până la iarnă. Temporar, stau într-un chioșc vechi ce a fost magazin alimentar. Să ne unim pentru a-i ajuta!
