Florentina vrea să poată merge din nou!
Primii pași sunt, pentru cei mici, un prilej de a face cunoștință cu minunile pe care Dumnezeu le-a lăsat oamenilor. Mai întâi de-a bușilea, apoi încetișor, sprijiniți de părinți, se bucură că de-acum sunt ceva mai la înălțime și că, asemeni celor mari, pot folosi mânuțele la lucruri ceva mai serioase.
Știm cu toții că acești pași, întâi foarte timizi, nu-s deloc ușori și că se învață după muuuuulteee trânte, zbenghiuri, lacrimii și răăbdare. Dar, în final, abia dacă-i mai prinzi, la câtă energie și entuziasm, auuuuu!
Florentina învață, încetul cu încetul, să meargă din nou. Nu mai este de mult copil, ba chiar are 4 copilași ai ei, prețul vieții ultimului fiind aproape prețul propriei vieți.
Totul s-a întâmplat din senin, într-o dimineață ce începuse la fel ca oricare alta. Dinainte de primele raze ale dimineții, mămica, pe atunci a 3 copilași și unul în burtică, urma să pregătească prima masa a zilei, hăinuțele și încălțările pentru cei de școală. Din păcate însă, în acea dimineață, Florentina nu-și mai putea simți piciorul drept și abia dacă mai putea vorbi.
Simțea o greutate imensă care îi apăsa pe umeri și o durere de cap nu o lăsa deloc. A sunat la ambulanță
, și nu după mult timp au sosit medicii, care să o ajute, însă a fost prea târziu. La spital, a aflat că suferise de un accident vascular.
Au urmat câteva zile de tratament intensiv, în pericol fiind viața ei și a copilașului din burtică. Șansele erau mici, dar profesionalismul medicilor și pronia lui Dumnezeu au făcut minuni, astfel că au fost salvați. La scurtă vreme, a venit pe lume, după cum ea ne mărturisește „o comoară”. Chiar dacă se născuse prematur, Ioana, la cele 2 kilograme șase sute, umplea cu energia și veselia ei lumea acestei familii, aducând speranța că, Florentina se va face bine.
A urmat o luptă cu totul altfel, mai grea decât toate celelalte, mămica noastră fiind nevoită nu doar a avea grijă de toți cei 4, dar să și învețe, încă o dată să meargă.
Pentru ea și cei de acasă, facem tot ce ne stă în putință. Are nevoie de multe ședințe de kinetoterapie și recuperare, pentru a-și recupera, pe cât posibil, funcția motorie. Pe de altă parte, mari sunt nevoile celor mici, fie că ne referim la alimente, încălțăminte, susținere pentru a păși în sălile de clasă curați, frumoși, demni.
Și ei, ca toți ceilalți copilași de pe listele Grăuntelui de Lumină, ne vor aștepta, cât de curând în căsuța lor. Doar împreună îi putem ajuta, dăruindu-le, de Sfintele Paști, cele de folos.
