Cu ani în urmă, pe când eram preot la Cozia, multe bunicuțe, printre care și vecina mea, Viorica, șerpuiau printre camioane și jeep-uri de Moldova, dând din primele cireșe și asta pentru că nu puteau mânca fără a da de pomană.
Ieri pe la amiază, Iustin, un copilandru însoțit de bunicuța lui a învățat să scrie primul pomelnic, dăruind cu aceasta unui copil sărman bănuții ce i-a economisit, renunțând la pachețelul ori bunătățurile favorite.
Aseară târziu, Claudiu, viitor polițist la Școala de subofițeri de la Câmpina, a ales să-și doneze solda, adică banii de mâncare ori de buzunar, pe care îi primește pentru diferite trebuințe, copiilor noștri sărmani.
Dragilor, contrar a tot ceea ce se spune și se promovează, anume că răul este din ce în ce mai puternic, văd zilnic că sunt încă mulți copii de grădiniță, elevi și studenți, care aleg să-și dăruiască dulcele, covrigul, cafeluța și unii poate chiar țigara, pentru a face o faptă bună, pentru a dărui lumină unui copil sărman.
Deși aparent, lumea se îndreaptă spre întuneric și toate cele reclamă răutate, în realitate, mai sunt, știuți doar de Dumnezeu, bunici ca Viorica, copii frumoși ca cei de grădiniță, care își dăruiesc bunul sau dulcele pentru copiii sărmani.
Iar dacă vom aveam polițiști așa cum este Claudiu, cel pregătit la propriu să lupte cu viața lui pentru a o salva pe a celor în suferință, înseamnă ca „DA!”, avem șanse, există speranță, iar la orizont ne așteaptă încă multă lumină.
Felicitări, Claudiu, cei dragi ai tăi să fie mândri de tine.
Domnul Iisus Hristos să ne binecuvânteze neamul cu oameni iubitori, harnici și jertfelnici.
